Cunoasteti povestea mosului care le-a spus fiilor ca a ascuns o comoara in gradina, iar acestia au rasturnat brazde ca s-o gaseasca? Si au gasit-o - in recolta bogata! Ei, iata ca noi, moldovenii, inca mai cautam comori, dar in zadar. Avem pamanturi pline de cernoziom, dar scoatem din ele o productie de nimic. Asta in timp ce multi europeni au invatat deja sa obtina roada si din pietris. De ce? Pentru ca lucram cu tehnica veche si cu metode sovietice, ne temem sa investim si asteptam ca recolta sa cada din cer. Va spunem astazi istoria unui fermier de la Donduseni care face adevarate performante in agricultura. Gheorghe Panfil a tras cu ochiul in gradina europenilor si a descoperit secretele lor. A gasit curaj sa investeasca si a doborat astfel stereotipul ca moldovenii au ramas la sapa de lemn.
 

 
Europenii care n-au idee ce-i aia sapa, sunt invitati in Moldova.
 
"Sapa este un instrument cu coada si tais, folosit in agricultura".
 
Definitia data de matusa Tamara, este de fapt, extrem de profunda. Sapa este instrumentul in jurul caruia inca sa mai invarte intreaga agricultura moldoveneasca. 
 
"Sapa ne-o crescut copiii, ni i-a hranit si ni i-a invatat!"
 
Pe campurile noastre, cu sapa se fac afaceri. 
 
Sa te rupi de stereotipul sapei in Moldova e destul de greu. Lui Gheorghe Panfil din satul Plop, Donduseni, insa, i-a reusit. Omul a pus sapa in cui, a mers la studii in Europa si s-a apucat de facut agricultura performanta. 
 
Gheorghe PANFIL, AGRICULTOR DE PERFOMANTA: “Am inceput cu 7 hectare de pamant.”
 
Acum aplica o tehnologie foarte indrazneata, imprumutata de la americani si europeni - NO Till, adica nu te atingi de pamant decat ca sa semeni seminta si sa culegi roada. Nu cultivi, nu ari, nu prasesti. Pamantul este afanat o data la patru ani, iar resturile plantelor raman in pamant.
 
Omul a castigat proiecte, si-a luat credite si si-a facut un parc de masini agricole cum rar vezi in tara noastra. 
 
Aceasta este, cu siguranta una dintre cele mai performante combine ajunse pe meleagurile noastre. 
 
In interior e ca-n hotel - fara fir de praf, fara zgomot. Are computer de bord, frigider, aer conditionat. 
 
Combina lui Gheorghe Panfil, este ca un adevarat extraterestru care comunica cu spatiul prin GPS. Isi vede lanul de grau si decide singura cand se opreste, daca ajunge la sfarsitul brazdei.  
 
Sorina OBREJA, REPORTER PRO TV: “Aceasta combina este atat de desteapta incat stie sa faca totul singura, iar dupa ce un operator ii seteaza toate optiunile, pot sa stau si eu aici, fara sa fac mare lucru, nici macar nu e necesar sa tin mainile pe volan.”
 
Tractoarele cu care lucreaza Gheorghe Panfil – sunt si acestea adevarate birouri pe roti. 
 
Iar cei care le conduc sunt nu tractoristi, ci operatori. 
 
A investit 31 de milioane de lei in tehnica, dar spune ca in 5 ani isi scoate banii pentru ca profitul pe care-l obtine a crescut de 4-5 ori. Dar Gheorghe Panfil e mai degraba un agrocultor-exceptie. Majoritatea fermierilor nostri lucreaza, la fel ca Petru Caracas din satul Greblesti, Straseni. Cu tehnica veche si productivitate mica.  
 
Sorina OBREJA, REPORTER PRO TV: “Va prezentam acum o combina care e folosita inca de multi agricultori moldoveni. Am nevoie de curaj sa urc aceste scari. In interior e extrem de murdar, insuportabil de cald, iar cel mai performant element este acest ventilator mic, care nu stim inca daca functioneaza.”
 
Dupa recoltarea graului, combina lui se odihneste... de-a binelea. Sa o pornesti e o incercare grea. 
 
Petru CARACAS, AGRICULTOR CA TOTI CEILALTI: “Trebuie dusa cu tractorul.”
 
Parcul de tractoare arata si el jalnic. 
 
"-Acesta este cimitirul tractoarelor? -Nu, ele functioneaza, aram cu ele".
 
Cifrele ne arata de minune cat de diferiti sunt cei doi agricultori. Daca Gheorghe Panfil ingrijeste 2 mii de hectare cu 7 angajati, Petru Caracas lucreaza 500 de hectare, avand de 5 ori mai multi angajati.
 
Petru CARACAS, AGRICULTOR CA TOTI CEILALTI: “35 de angajati, mai luam si cu ziua.”
 
Primul scoate 7-8 tone de cereale la hectar, celalalt cel mult 3. Asta inseamna ca si profitul unuia este de aproape trei ori mai mare. De aceea, la firma lui Panfil salariile sunt si ele europene. 
 
“Salariul – 10 mii de lei.”
 
Ceilalti agricultori, insa, au cele mai mici salarii din economia tarii – in jur de 2 mii de lei. Din pacate, intreaga agricultura moldoveneasca e la fel de ruginita ca si tractoarelele lui Petru Caracas. Anul acesta productivitatea medie a cerealierelor in Moldova a fost de 3 tone la hectar (3,1), in timp ce Belgia sau Germania au obtinut peste 9 tone la hectar (9,2). Un studiu realizat de Banca Mondiala arata ca productivitatea agriculturii moldovenesti este de trei ori mai mica decat media europeana si este comparabila cu situatia din anii 70 din Europa. Asa ca de la sapa pana la agricultura europeana mai e cale lunga.
 
Vasile BUMACOV, MINISTRUL AGRICULTURII: “Europa ne-a deschis portile – poftim, mergeti, faceti schimb de experienta. De ce sa va spun eu cand o sa ajungem ca europenii?”
 
Cu siguranta ca avem nevoie mai degraba de curajul de a investi si de a aplica tehnologii indraznete. 
 
Gheorghe PANFIL, AGRICULTOR DE PERFOMANTA: “Eu cred ca noi am facut deja o bucata de Europa, aici, la noi acasa.”
 
Data viitoare, lasam sapa si punem mana pe matura. Intr-un nou reportaj din campania “Fa-ti Europa acasa” vorbim despre CURATENIE – despre cum sa ai curtea curata si constiinta nepatata.

Sursa: PROTV.md