„Tranziţia puterii trebuie să se producă în condiţii stabile. Îndemn toate structurile puterii executive să-şi îndeplinească în volum integral obligaţiile pînă la formarea noilor institute ale administrării de stat şi locale”, - a spus el.

Fostul speaker al Parlamentului, liderul mişcării „Vozrojdenie” Evghenii Şevciuk în turul al doilea a acumulat 73,88% din voturile alegătorilor. Actualul preşedinte al Sovietului Suprem Anatolii Kaminskii a acumulat 19,67% din voturi. „Împotriva tuturor” au votat 4,45% din alegători. Potrivit datelor precizate, în secţii au venit 51,74% din numărul celor  418 mii de cetăţeni, trecuţi pe liste. Aceasta este mai puţin decît în primul tur din 11 decembrie – atunci prezenţa a fost de 58,88%.

Şevciuk a enumerat obiectivele de prim ordin, care intenţionează să le realizeze în calitate de şef al statului. Printre ele a nominalizat transferarea treptată a puterii, concentrarea eforturilor pentru onorarea angajamentelor sociale faţă de cetăţeni şi susţinerea obligatorie a valutei naţionale.

Potrivit spuselor lui, va fi revizuită ordinea numirii şefilor administraţiilor. Şevciuk a menţionat că la ordinea de zi stă chestiunea trecerii la sistemul electivităţii lor. El a promis că „structura administrării ţării ca rezultat va fi mai eficientă”.

Printre proiectele globale, care stau în faţa echipei lui, Şevciuk a nominalizat crearea condiţiilor mai confortabile pentru activitatea propriilor agenţi economici. „Avem ce să le propunem şi ce să discutăm cu dînşii”, - a menţionat el.

Printre alte priorităţi el a menţionat reducerea ratei şomajului şi implicarea în proiecte sociale a marilor subiecte economice.

Referindu-se la relaţiile politice externe, Şevciuk a recunoscut că este gata să conlucreze cu orice persoane concrete din conducerea Moldovei. „Noi vom fi gata pentru orice întîlniri, dacă vor exista propuneri concrete, măsuri concrete, care vor îmbunătăţi viaţa cetăţenilor noştri”, - a spus el.

El a menţionat de asemenea că deja pînă la Anul Nou el va introduce modificările necesare în legislaţie pentru simplificarea trecerii frontierei între Transnistria şi Moldova.

„Va fi simplificată ordinea perfectării vamale a încărcăturilor şi mărfurilor şi extinderea hotarului declarării lor”, - a specificat el.

Şevciuk a spus de asemenea că el intenţionează să-i propună conducerii Moldovei măsuri existente de restricţie pentru activitatea agenţilor economici din RMN. „Aceasta include funcţionarea transportului feroviar, deplasarea încărcăturilor şi multe altele. Am vrea ca conducerea Moldovei să reexamineze de asemenea posibilitatea creării unui regim mai favorabil la frontieră.

Cu puţin înainte de destrămarea URSS, la 2 septembrie 1990, cinci raioane ale Moldovei din stînga Nistrului au proclamat crearea Republicii unionale transnistrene în componenţa URSS, apoi - a Republicii Moldoveneşti Nistrene (RMN) cu centrul la Tiraspol. Totodată, oraşul Bender şi cîteva sate limitrofe din dreapta Nistrului s-au pronunţat pentru intrarea în componenţa RMN. Motivul acestui pas au fost declaraţiile radicalilor naţionalişti de la Chişinău despre retragerea Moldovei din URSS şi posibilitatea aderării ei la România.

Autorităţile Moldovei n-au fost de acord cu această decizie a deputaţilor transnistreni şi au încercat să soluţioneze problema, introducînd trupe în autoproclamata republică. În martie 1992 în Transnistria a început conflictul armat, care a continuat cîteva luni, pînă la mijlocul lunii iulie. Ca rezultat, Chişinăul a pierdut controlul asupra raioanelor din stînga Nistrului şi Transnistria a devenit de fapt un teritoriu independent cu toate atributele statalităţii, inclusiv valuta proprie.

Pacea în zona de conflict este menţinută de forţe mixte de pacificare formate din contingente rus, moldovenesc şi transnistrean, observatori militari din Ucraina.

Tiraspolul n-a obţinut recunoaştere internaţională, dar continuă să insiste activ asupra acestui fapt. Moldovei nu-i convine această variantă, ea propune transnistrenilor autonomie largă în componenţa statului unitar.

La negocierile pentru reglementarea transnistreană participă Moldova şi Transnistria ca părţi în conflict, FR, Ucraina şi OSCE ca mediatori, Uniunea Europeană şi SUA – observatori. În februarie 2006 negocierile în formatul "5+2” cu participarea mediatorilor au ajuns în impas, apoi munca reuniunii permanente a fost suspendată. În acelaşi timp consultările în acest format se susţineau periodic.

sursa:newsmoldova.md