Reporter: Ca să înţelegem mai bine despre importanţa nisipului din rîul Nistru despre natura care ne înconjoară, spuneţi în ce constă această acţiune de extragere a nisipului prundiş din albia minoră a rîului Nistru, care are loc deja de repetate ori şi ilegal, pe partea dreaptă a rîului, în zona de lîngă plaja Coşniţa?

Anatol Grajdian: Deşi Nistrul este bătrîn, biodiversitatea acvatică a acestuia este cunoscută prin diverse specii de peşti, raci, moluşte, fitoplancton şi alte organisme invizibile de ochiul omului. Multe din ele sunt introduse ca specii rare sau pe cale de dispariţie în Cartea Roşie a Republicii Moldova. Pe parcursul miilor de ani cu vietăţile de apă s-a format şi albia minoră a rîului pe fundul căreia s-a creat un filtru natural de nisip-prundiş, prin care apa rîului se infiltrează în orizonturile acvatice de ape freatice şi subterane, asigurîndu-ne necesităţile de apă potabilă. În anul 2006 Republica Moldova a aderat la acordul european, privind navigaţia internă pe rîurile Nistru şi Prut, care au fost clasificate ca artere de categoria „F” – de importanţă internaţională. Luînd în consideraţie că pe parcursul ultimilor 30 de ani, cît şi construcţia nodului hidroenergetic Dubăsari în aval de baraj, rîul a început să se înămolească intens, punînd punct de imposibilitate de navigare cu debarcadere sau alte nave de tonaj greu. Conform acordului menţionat, Ministerului transporturilor şi infrastructurii drumurilor al Moldovei i-a fost pus în sarcină să asigure navigaţia pe rîurile Nistru şi Prut, fapt pentru ce se încearcă stihiinic curăţarea senalului în regiunea localităţilor Pîrîta-Coşniţa.

R: Care au fost primele încercări de extragere a nisipului din rîu?

A.G.: Primele încercări industriale de extragere a nisipului-prundiş din r. Nistru au fost în anii 70-80 al veacului trecut XX. Prin urmare, la insistenţa organelor de protecţie a mediului înconjurător, savanţilor, Academiei de ştiinţe dovedindu-se că se prejudiciază grav ecosistema acvatică, proceselor hidrologice naturale cît şi terenurile din fîşia siverană a rîului, acestea au fost stopate. Din anul 2008 şi pînă în prezent patru întreprinderi contractînd tehnică fluvială şi primind acordul Căpitaniei portului Giurgiuleşti, în regiunea localităţilor Pîrîta-Coşniţa, sub pretextul adîncirii senalului de navigare au dobîndit sute de tone de nisip-prundiş, care apoi erau realizate pe bani cheş, obţinînd profituri fără cheltuieli mari.

R.: Cine este responsabil de aceste acţiuni, cui aparţin acele debarcadere de pe rîu?

A. G.: Responsabil de lucrările realizate este Ministerul transporturilor cu infrastructura din subordinea Căpitaniei portului Giurgiuleşti, porturile fluviale Bender şi Ungheni, de la acestea şi se contractează tehnica fluvială de dobîndire a nisipului-prundiş.

R.: Conform căror reguli, căror drepturi se fac asemenea lucrări în albia r. Nistru?

A. G.: Ca specialist şi ca şef al instituţiei Ecologice Dubăsari, confirm că lucrările efectuate în albia minoră a fluviului Nistru contravin Legislaţiei Ecologice în vigoare şi anume:

- coordonării cu organele superioare de mediu, sănătate, administraţiei publice raionale şi locale;

- Legea privind zonele şi făşiile de protecţie a rîurilor şi bazinelor de apă nr. 440-XIII din 27.04.95, art. 4, 13;

- Codul Apelor Republicii Moldova nr. 1532-XIII din 22.06.93.

R.: Ce măsuri sunt întreprinse de autorităţile raionului, de către dumneavoastră ca inspector ecologic?

A. G.: Am menţionat mai sus ca în anii 2008-2012 au fost stopate 4 întreprinderi ce dobîndeau zăcăminte din fluviul Nistru. Toţi conducătorii au fost sancţionaţi conform legislaţiei în vigoare, unele materiale au fost îndreptate organelor competente de procuratură, Comisariatului de poliţie raional. Din 4 întreprinderi au stopat benevol sau forţat 3, doar o întreprindere SRL „Romirdo” conducător Şalopa Iurii, originar din municipiul Chişinău pînă în prezent continuă activitatea ilegală cu tehnica fluvială în regiunea localităţilor Oniţcani, Slobozia-Duşca şi Coşniţa. În luna august curent, de către IEDubăsari de comun cu ofiţerii Comisariatului raional Dubăsari la fluviul Nistru s. Coşniţa a constatat în repetate ori efectuarea lucrărilor ilegale de către SRL „Romirdo”. Pe cazul dat, conducătorului Şalopa Iu. i-a fost întocmit un proces verbal de contravenţie administrativă nr. 022152 pe articolul 113 al 3, pentru activităţi economice în zone de protecţie a apelor. Problema data la moment este precăutată de anchetatorii Ministerului de Interne.

R.: De ce se întîmplă că, chiar atunci cînd s-a început această acţiune ilegală nu s-au întreprins măsuri de evacuare imediată a acelor mecanisme fluviale, care stingheresc oamenii ce vin la odihnă, căci e o zonă de plajă, iar vinovatul sa fie pedepsit conform legii?

A. G.: Pe întreprinderea şi conducătorul SRL „Romirdo” în anul 2010 a fost deschis dosar penal, dar cu părere de rău judecata a constatat că acţiunile întreprinderii nu contravin legislaţiei şi prin aceasta a fost încurajată continuarea lucrărilor în albia fluviului Nistru.

R.: Unde putem ajunge, dacă Nistrul va fi „scurs” de tot pietrişul nisipul care-l mai are? Pentru că, din spusele părinţilor mei ştiu că bătrînul Nistru nu tot timpul a fost aşa de nămolos şi murdar ca în prezent.

A. G.:Cred că ultimul cuvînt în problema abordată de dumneavoastră trebuie s-o expună savanţii, care vor fi consecinţele şi viitorul fluviului Nistru a acelor localităţi amplasate pe malul acestuia, dar acest lucru se va întîmpla doar după o evoluţie complexă a impactului antropic în albia minoră a bătrînului Nistru.

Irina Glod,  redactor şef