Raportul toamnei la Oxentea

Si in aceasta toamna primaria s. Oxentea a oferit satenilor sansa de a iesi la un pahar de vorba, a completa rezervele pentru iarna si a-si admira mostenitorii. Programul editiei 2011 a inclus mai multe momente surpriza, care i-au unit pe localnici. Cu acest prilej si primarul Valeriu Rusu a prezentat un raport succint al realizarilor si planurilor de perspectiva. Au reusit oxentenii in acest an sa schimbe ferestrele si usile la casa de cultura, 60 de gospodari au acces la gazoduct, se elaboreaza proiectul pentru schimbarea acoperisului si reparatia la Casa de Cultura. 10 hectare de teren din rezerva satului au fost alocate pentru constructia a 60 de case pentru familiile tinere. Primarul si-a indemnat satenii sa valorifice resursele locale, sa pastreze potentialul turistic al satului pentru a atrage investitorii " ca sa ne castigam bucata de paine acasa". Efimia Botnari, secretara primariei de asemenea este optimista, or,conform statisticilor satul intinereste. In anul curent s-au nascut 27 prunci, au fost oficiate 19 casatorii, iar numarul deceselor e in scadere.

In cadrul festivitatii Anatol Savin a fost aplaudat de sateni pentru curajul de care a dat dovada in timpul luptelor pentru integritatea tarii si a primit medalia comemorativa.

Intruniti in centrul satului oxentenii au cantat "Multi ani traiasca" pentru satenii care mai bine de patruzeci de ani au o casnicie reusita. Elisaveta si Gheorghe Leca, Efrosinia si Dumitru Burdila, Natalia si Ilie Portarescu, Nina si Ion Bulat, Vera si Serafim Petras, Galina si Petru Rusu, Fevronia si Ion Doncila, Eugenia si Gheorghe Savin pot fi un model de familie pentru tinerii ce si-au unit destinele in luna lui brumarel: Veaceslav Gaburgan si Marina Leca, Nicolae Stepco si Aliona Lupu, Emilia si Victor Leca. Pentru cuplurile cu experienta primaria a pregatit premii, panglici de miri, o masa festiva. Artistii de la Casa de cultura, indrumati de Mihai Andries au dansat si au cantat cu drag. Ulterior artistilor locali li s-a alaturat si Doinita Gherman, care i-a incantat pe spectatori prin tinuta scenica.

Doamna Elisaveta Leca spunea ca de data aceasta nu i-a fost rusine sa fie mireasa, ca prima data n-avea nici 18 ani si nici nu ridica ochii din pamant, acum se simte mai sigura. Sotul ei, Gheorghe Leca a pariat reprosul cuiva ca a amagit-o: " Singura s-a amagit ca eu stiam ce fac...", apoi ambii aproape in unison au zis ca le doresc la toti:" rabdarea noastra, cu care am reusit sa trecem prin greutati si sa ducem impreuna o casnicie de 46 de ani".

Emotiile omagiatilor au fost impartasite si de organizatorii expozitiilor de toamna. Gimnaziul din Oxentea a iesit cu o ditamai "Ograda taraneasca" in care s-a gasit loc si pentru bucate alese, dar si pentru compozitii florale, lucrari de artizanat, si pentru roadele toamnei care au dat culoare ramurilor nucului din preajma. Gospodinele de la Oficiul Postal, Gradinita, Biblioteca si Casa de Cultura, Primarie, Centrul "Armonie" au scos in vazul lumii ce aveau mai gustos si mai de pret. Mesterita Tatiana Palii a venit la Oxentea de la Vascauti cu noi lucrari,costume populare, rochii crosetate, care furau privirea celor prezenti.

Referindu-se la importanta acestei festivitati, sefa gradinitei din localitate spunea: "E o sarbatoare care ne uneste. Facem schimb de experienta, idei si combinam sarbatoarea vinului cu cea a roadei"

Ala Morcov, venita de la Cosnita zicea:" Traditiile trebuie pastrate, dar nu conservate, ci preluate de la om la om, de la localitate la localitate. Imi pare rau ca experienta Oxentei nu se multiplica si in alte sate".

Bucurosi ca au cu ce iesi in lume oxentenii cu tamplele batute de brume au inceput a face ad-hoc o inventariere a articolelor si uneltelor artizanale de mestesugarit pe care le mai au in gospodarii ca sa le adune si sa faca un muzeu al satului. In timpul discutiilor au identificat si localul, iar primarul Valeriu Rusu le-a promis ca impreuna vor reusi sa mai deschida un obiectiv atractiv pentru sat si tara.

Seara sarbatoarea a continuat in compania lui Ionel Istrati, prin venele caruia curge si sange de oxentean, si a Catalinei Rusu.